Cine ar beneficia de supravieţuirea Pieţei?

I l i n c a   M a c a r i e

​

​

În mod deliberat voi reinterpreta întrebarea, înlocuind “cine” cu “ce”.

Economia locală ar beneficia. Producători locali şi furnizori de servicii şi-ar vinde produsele la o distanţă accesibilă şi într-o manieră lesnicioasă direct către consumator.

Cultura gastronomică locală şi cultura în general ar beneficia. Învecinarea cu o piaţă bună este un teren fertil pentru restaurante şi furnizori de sevicii conexe. Produse de calitate şi o cunoaştere a alimentaţiei sunt ingrediente principale pentru o reînviere gastronomică, mai ales astăzi când mâncarea ia din ce în ce mai mult parte la un stil de viaţă actual și cultivat.

Mediul în genere ar beneficia. Este evident: a mânca produse locale protejează micile ferme, asta prevenind dezvoltarea industrializată şi comercială a terenurilor. Toate daunele aduse mediului prin transportul alimentelor ar fi evitate. Conştientizarea privitoare la agricultura locală ar încuraja fermierii să cultive organic, evitând pesticidele prin implementarea unor sisteme care să consume resurse mai puţin intensiv decât agricultura comercială.

Turismul ar beneficia. Pieţele pentru fermieri au un mare potential spre a deveni atracţii turistice. Nu numai pentru turismul culinar, cât şi pentru vizitatorul simplu care vrea să exploreze obiceiurile şi produsele locale.

Sănatatea ar beneficia. Ei bine, consumul de fructe şi legume proaspete este demonstrat că este benefic sănătății.

Animalele ar beneficia. Producătorii locali de carne organică, ouă sau lactate conduc spre o diminuare a zootehniei industriale şi o reducere a transportului pe mari distanţe în condiţii oribile.

Viaţa socială ar beneficia. Nu cunosc multe activităţi mai plăcute decât plimbarea cu familia sau prietenii printr-o piaţă locală.

Educaţia ar beneficia. Copiii ar învăţa despre mâncarea sănătoasă, despre producerea alimentelor, despre gust și cultura culinară.

Aşadar, aproape orice vietate ar beneficia.

Ilinca Macarie s-a născut în Bucureşti, unde a început studiul arhitecturii la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”. În 1989 s-a mutat în Köln, unde şi-a definitivat studiile la Colegiul de Arhitectură din Köln (FH Köln). Mai apoi a studiat la departamentul de teorie al Universităţii de Arte din Frankfurt Staedelschule ("Staatliche Hochschule für Bildende Kunst"), obţinând diploma de “Maestru al Artelor” (proiectare arhitectură avansată) la State University of Creative Art, Frankfurt am Main, clasa Enric Miralles, Peter Cook, Mark Wigley, Cecil Balmond.

Imediat după absolvire şi-a început cariera ca architect independent, participând la concursuri de arhitectură şi urbanism, la scurt timp după începăndu-şi în paralel şi cariera academică. Din 2000 în 2005 a fost asistent universitar şi lector la Universitatea Tehnică din Darmstadt, în cadrul departamentului de proiectare şi tehnologia construcţiilor condus de Prof. KH Petzinka. Până în 2006 a avut biroul de proiectare în Frankfurt, ulterior întorcându-se în Bucureşti. O scurtă perioadă a fost colaborator al Universităţii de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”, Bucureşti.

Suplimentar faţă de cariera profesională, dar într-o strânsă legatură, Ilinca este activă în societatea civilă. Ea pledează pentru o schimbare în strategiile şi viziunile proiectelor urbane, promovează democratizarea spaţiului public şi protecţia valorilor culturale şi arhitecturale, precum şi integrarea acestora în dezvoltarea urbană. Din 2016 Ilinca activează în politică, fiind membru fondator al partidului USB, devenit mai apoi USR (Uniunea Salvaţi România) şi fiind votată consilier local în Consiliul Sectorului 1, Bucureşti.