______________________________________________________________________________________________________________________________
Radu Tîrcă and Ștefania Hîrleață are students at University of Architecture and Urbanism 'Ion Mincu', Bucharest. At present, they lead their theoretical research on the subject of thermal towns and diploma projects in Govora Baths under the guidance of Stefan Simion, Irina Tulbure and Ilinca Paun Constantinescu. As students, they won second prize and best student project in a BeeBreeders international architecture competition - Mango Vynil Hub, third prize in a Zeppelin national competition - Prototip pentru comunitate, as well as other mentions in other competitions.

Servere Google
Este (super)piaţa (post)modernă?
E m i l B u r b e a
Pentru o mai bună înţelegere încerc să reformulez: este piaţa Super şi Modernitatea încheiată?
Piaţa este Super, aşa cum aţi putut urmări numărul 3 din Mazzocchioo. Aşa cum mulţi contributori au arătat, aceasta conţine un ciudat mix între funcţiune şi frumuseţe, între minte şi corp, nevoi şi dorinţe sau între diferitele etape istorice. Piaţa a preexistat încă din antichitate, deşi noi putem să îi experimentăm doar infrastructurile moderne presărate în structura urbană a Bucureştiului, în rolul de condensatoare senzoriale şi sociale deopotrivă.
Pe de cealaltă parte, trebuie că Modernitatea – folosirea şi glorificarea Raţiunii în faţa lumii – şi-a schimbat cursul pe proprie cheltuială. După ce Ford a inventat banda de producţie standardizată, Criza de Supraproducţie (1929-33) a schimbat lumea: accentul a fost transferat de la tehnicile de producţie la nevoile cumpărătorului, data fiind apariţia Marketing-ului. În consecinţă, un anume clivaj s-a dezvoltat între produsul propriu-zis (numen) şi imaginea sa comercială. Lumea întreagă a devenit un spectacol universal, un joc formal între aceste suprafeţe inconsistente care, deopotrivă, au ajuns să structureze relaţiile sociale după cum Guy Debord[1] sau Jean Baudrillard[2] ne-au arătat.
Probabil că Supermarketul este una dintre progeniturile autentice ale acestei Societăţi a Spectacolului® dimpreună cu promenada comercială a Mall-ului, dat fiind că acestea glorifică imaginea comercială, strălucitoare şi scânteietoare pentru a aţâţa poftele cumpărătorilor mai degrabă decât pentru a provoca experienţe ingenue sau interacţiuni umane. Chiar dacă Modernitatea nu şi-a încheiat cursul, doar şi pentru că nu avem cum să renunţăm la Raţiune, pare că piaţa a fost abandonată drept o simplă formă istorică, nefiind capabilă să mai angreneze relaţii sociale.
[1] Guy Debord – Societatea Spectacolului, Paris: Buchet-Chastel 1967
[2] Jean Baudrillard – Societatea de consum, Paris: idées/Gallimard, 1970
Emil Burbea-Milescu practică arhitectura ca partener în cadrul Republic of Architects. În ultimii zece ani s-a bucurat să fie invitat asistent universitar în UAUIM. În ambele posturi, promovează necesitatea unei permanente negocieri între interesele publice şi private pentru a găsi o justă configuraţie a mediului construit. Teza sa de doctorat a fost inspirată de “heterotopia” lui Michel Foucault – un instrument practic pentru infiltrarea sau deturnarea puterii autoritare, în speranţa de a regăsi noi tipuri de interacţiune umană.
