top of page
Credit imagine: Proprietatea lui Philip H.Lewis Jr (FASLA) si a autorului.
Este piața doar o infrastructură?

M a t t h e w     S k j o n s b e r g 

Întrebarea este problematică: pe de-o parte, pare să diminueze importanța infrastructurii, iar pe de altă parte se sugerează posibilitatea că o entitate are un scop unic. Este adevărat că infrastructura a fost înțeleasă de urbaniști în contextul colonialismului – pentru care așezările rurale erau ținuturi încă nedezvoltate, iar locuitorii doar țărani – rezultând proiecte problematice precum mono-funcționala autostradă est-vest din Addis Abeba, care leagă situri de exploatare a resurselor cu piața și provocând astfel o barieră care taie fără milă toate comunitățile pe care le parcurge. Lipsindu-i până și banalele traversări pietonale, aici pot fi văzuți chiar și bunici ori copii în mod periculos cățărându-se pe barierele autostrăzii și ferindu-se de mașinile din trafic pentru a traversa cele opt benzi de rute comerciale.

            Dimpotrivă, cred că infrastructura este în mod necesar multifuncțională și am ajuns să o înțeleg ca făcând parte dintr-o rețea urbană duală conținând structuri naturale și culturale­; geometria acestei rețele este puternic influențată de context, iar structurilor naturale acordânduli-se prioritate. (v.ilustrația de mai sus) Rolul pieței – și al infrastructurii în general, poate fi caracterizat drept deservind comunicarea – comerțul fiind doar o categorie particulară a acesteia. Cu siguranță că ansamblul piețelor este doar o unitate din multe elemente infrastructurale care constituie această comprehensivă rețea duală. În acest sens piețele, locurile de joacă, școlile și instituțiile culturale se regăsesc adesea adunate de-a lungul circuitelor pietonale și de biciclete în interiorul unor sisteme de continuități de parcuri și care astfel stau sub semnul unui design civic. *

            Premiza că infrastructura deservește comunicarea este în acord cu interpretările istorice. Când a fost întrebat la sfârșitul vieții despre pertinența inițiativelor comunitare, Frank Lloyd Wright a recomandat înființarea micilor ziare și a micilor forumuri care să permită comunităților să își ia în mâini destinul. Piețele, de asemenea, consolidează aceste schimburi civice.

             

 

* În timp ce transportul motorizat, coridoarele utilitare și interesele economice post-coloniale sunt istoric asumate drept design urban.

Acest raspuns face referire la ultimul eseu al lui Matthew, Do It Yourself: From Individual Sovereignty to Civic Design, care a aparut in contextul vernisajului Unpacking the Archives: Frank Lloyd Wright at 150 pentru care a fost curator invitat https://infoscience.epfl.ch/record/226638

Matthew Skjonsberg, architect şi urbanist, şi-a susţinut de curând teza de doctorat “O nouă perspectivă asupra proiectării urbane: sisteme de spaţii verzi în America” la EPFL (Institutul Federal de Tehnologie din Lausanne, Elveţia), unde este şi membru fondator al laboratorului de urbanism LAB-U – o nouă catedră condusă de prof. Paola Viganò şi dr. Elena Cogato Lanza. Înainte de asta a a studiat la Taliesin (Şcoala de Arhitectură Frank Lloyd Wright) şi la ETH-Zurich. A fondat în 2001 ‘collab architecture’, iar între 2007 şi 2012 a fost şef de proiect în cadrul West 8, la New York şi Rotterdam. De curând a fost curator invitat la MoMA (Muzeul de Artă Modernă, New York) pentru expoziţia “Frank Lloyd Wright: Despachetarea arhivelor” (iunie-octombrie 2017) şi a contribuit la cercetarea “Înspre un oraş deschis: Caietele Quito şi Noua Agendă Urbană” (Sennett Sassen et. al. 2017) pentru Naţiunile Unite – Habitat III. În present este curator al expoziţiei “Sisteme de spaţii verzi: De la Lausanne la Los Angeles”  în cadrul Archizoom (EPFL). collabarchitecture.com / skjonsberg.tumblr.com

bottom of page